Artizanat autentic romanesc - Lada de zestre -
 
 

Bine ati venit in Maramuresul istoric!

Borsa, MaramuresTrecatorule din drum strain, tu cel de departe, de peste mari si tari, tu care n-ai auzit prea multe despre Romania, asculta sfatul meu: vino sa vezi ce nu-si poate inchipui mintea omeneasca, un colt de Rai pe Pamant, in inima Muntilor Rodnei.

Odata ajuns aici dupa sute sau mii de kilometrii, nu sti de unde sa incepi… incepe cu inceputul, acolo unde se agata harta-n cui! Vino in Maramures si pentru a nu uita niciodata aceasta vacanta, poposeste cateva zile la Borsa, orasel de munte tupilit la poalele batranului Pietrosu, pe traseul Baia-Mare- Sighet-Borsa, sau Salva-Viseu-Borsa, traseu care ne leaga de Tara Bucovinei prin Pasul Prislop.

Ce vei face odata ajuns in Borsa?

PietrosuTe vei posta, mut de uimire pe podul raului Tisla, savurand privelistea care se arata deasupra ta: Pietrosul, un gigant maret si impunator, care troneaza ca un rege de mii si mii de ani peste acea asezare mica, cu dealuri abrupte si vai adanci impodobite de marete si impunatoare case albe, cu etaj, balcoane si lucarne, una mai deosebita ca cealalta, parca s-ar lua la intrecere in frumusete si podoaba.

Am uitat sa te previn! Ai ajuns intre morosenii mei; oameni harnici si curajosi, veseli si deosebit de primitori.

Dupa un drum lung si anevoios ti se va face foame, vei putea bate la o poarta si vei fi poftit in casa ca un adevarat oaspete, te vei simti imediat ca la tine acasa si vei fi servit boiereste cu cele mai alese bucate.

Un pahar de "horinca de prune" sau "creanga" iti va deschide pofta de mancare, iar apoi vor urma o serie intreaga de bunatati, intr-o atmosfera vesela de mare sarbatoare, pe fundalul muzicii populare cantate de Fratii Petreusi, Titiana Mihali, Anghelina Timis si alti multi trubaduri ale plaiurilor maramuresene.

Odata satul, vei avea ragaz sa admiri podoabele de pe pereti din interiorul casei, unde vei gasi o adevarata expozitie de arta decorativa traditionala. Te vei intreba: de unde atata culoare, atatea “ruji” care si-au dat parca si ele mana si danseaza frenetic dupa ritmul muzicii? Acele stergare atarnate dupa blidele vechi lucrate de olarii din sat, incarcate de buchete mari de “ruji”, cu franjuri crosetate sau impletite cu multa arta, procutele pe fondul negru si “rujile” cu rosu si roz, cergele de pe paturile incarcate de pernele tesute si ele cu multe si complicate modele.

Sa sti "strainule" ca fiecare lucru isi are povestea lui:

CergaCerga - este tesuta in razboi manual din lana de oaie, toarsa si vopsita natural, cu model simplu “in varste” cu alb, negru si gri, dusa apoi la “valtoare”, adica la moara din sat unde apa rece o invarte ca intr-o hora nebuna vreo doua zile pana devine destul de pufoasa ca sa tina de cald in iernile reci si aspre de iarna. Odata valturata, sta cuminte la soare pana se usuca bine, apoi este pusa la loc de cinste in camera de oaspeti. Pe aceeasi cerga tesuta “ales”, alba si cu o cununa de flori rosii, pufoasa, moale primitoare, vor sta mirii in fata altarului cand se cununa, unindu-si destinele pe vecie. O vom gasi-o pusa jos la nunta si va fi “jucata pe cerga”, soacra mare cand isi va insura ultimul baiat. Este pusa pe sicriu cand moare cineva, iar la cimitir se va darui unui om sarac peste sicriu.

La loc de mare cinste va fi si in "lada de zestre" plina ochi cu haine lucrate de fata care se pregateste de maritis sau intinsa pe pat in fiecare casa, folosita atat ca ornament cat si pentru invelit in iernile reci si dure de iarna la munte.

Stergarele - le vei vedea pe pereti insiruite intr-o anumita randuiala agatate dupa blide sau icoane, atunci cand isi primesc taranii romani oaspetii sau cand isi pregatesc casele de sarbatoare; la locul unde se celebreaza nunta (caminul cultural sau in cort daca este vara) sau la camp cand merg la coasa si la fan, invelind painea in ele.

Capetele stergarelor sunt dantelate "cu cipca", realizata cu acul de croseta, din mii de noduri (8000-16000), dupa care urmeaza ciucurii.

Procutele - (scoartele, peretarele) le vei vedea impodobind peretii tuturor caselor, pe fond negru in general, cu modele mai complicate sau mai simple, in special cu motivul “ horei”, dar toate inflorate cu culori vii care dau un aer vesel caselor morosenilor. Procutele sunt specifice taranului roman din toate zonele Romaniei,au denumiri si modele diferite de la o zona la alta, in functie si de gustul si priceperea tarancilor care le tese. Procutele sunt tesute manual, cu urzeala de canepa sau bumbac si lana vopsita natural, cu vopsele obtinute din diferite combinatii de plante, frunze si scoarte de copac,dupa retete cunoscute doar de taranuii romani si transmise din generatie in generatie.

Privind mai atent, vei vedea ca acele modele din cusaturile si broderiile taranilor romani oglindesc de fapt sufletele si caracterele localnicilor, veseli si mari jucausi, dar harnici si perseverenti atunci cand li se cere.

Costumul popular

Portul popular din Maramures are numeroase note de sobrietate, frumusete si incontestabila vechime si s-a pastrat din fericire bine in fata valului modernismului.

Portul femeiesc

Costum popular femeiesc din MaramuresCamasa pentru femei este tesuta in casa in razboi manual, din panza de in si canepa pentru zilele de lucru si numai din bumbac pentru zilele de sarbatoare. In fata are un decolteu in forma de patrat , dreptunghi sau rotund, brodata cu ornamente florale de culori vii, rosu, verde, albastru, intr-o bogata paleta de combinatii, dovedind fantezia si talentul innascut al femeilor, transmise din generatie in generatie. Manecile sunt trei sferturi, terminate cu o manseta mai larga incretita in intregime si brodata, iar pe margine cu acea “cipca” (dantela) cu “coltisori”.

Poalele (fusta din panza alba tesuta in casa, peste care se aseaza cele doua zadii) sunt facute din acelasi material ca si camasa, mai largi si incretite putin la talie, iar jos pe margine sunt tivite cu aceeasi “cipca” cu coltisori facuta cu acul de croseta, care trebuie sa se vada pe sub zadie, pentru a contura imaginea artistica a costumului.

Cele doua zadii vargate cu dungi orizontale se prezinta intr-o succesiune cromatica: rosu cu negru, galben cu negru, portocaliu, verde etc.,diferind de la un sat la altul. Ele se pun peste poale, in fata si in spate, fiind prinse cu baiere de lana (snur impletit din lana, in mai multe culori) impletite, iar culorile difera in raport cu varsta, in sensul ca fetele tinere poarta culori mai vii, iar pe masura ce inainteaza in varsta trec la culori mai sterse.

Pieptarul este facut din piele de oaie sau de miel cu blana inauntru, scurt si stramt, fara maneci, cu motive florale abundente, care cuprind toata suprafata intr-o varietate cromatica, se poarta indiferent de anotimp si nu se incheie niciodata. Pielea de oaie este tabacita acasa, de catre taranul roman, dupa retete stravechi,iar cusutul se face in totalitate manual. Motivele florale sunt si aici, la fel ca la zadii in functie de varsta persoanei care il poarta.

Guba mitoasa folosita pentru sezonul rece, este cel mai vechi element al costumului femeiesc si a suferit cele mai putine modificari in timp. ’Panura’,din care se face guba este tesuta manual din lana de oaie , alba natural, gri natural sau uneori este vopsita negru.

Opinca folosita ca incaltaminte traditionala, este confectionata din piele de vitel tabacita manual, iar glezna piciorului este infasurata in obiele groase din lana alba sau ciorapi crosetati din lana alba cu diferite modele geometrice.

“Zgardanul” ca element de podoaba, se poarta in jurul gatului si este facut din margelute foarte mici impletite in motive geometrice, in diferite culori. La fel ca alte obiecte decorative, tine cont de varsta pe care o are posesoarea prin culori si marime.

“Barsonul” este o bentita din catifea neagra, pe care sunt cusute modele cu margelute colorate.

Portul barbatesc

Este mult mai simplu decat cel femeiesc.

Camasa este tesuta din panza alba de bumbac, cusuta simplu cu broderii la gat si la maneci, cu matase alba sau galbena. Manecile sunt largi, lungi sau trei sfert si se termina cu “cipca cu coltisori” la camasile de sarbatoare.

Pantalonii numiti “gatii” se poarta vara, sunt largi si scurti pana deasupra gleznelor,sunt foarte comozi fiind tesuti din panza de bumbac alba. Pentru iarna poarta “cioarecii” simpli din lana alba sau gri, deosebit de caldurosi.

Pieptarul este fastuos brodat, cu multe elemente ornamentale, tinte din metal, ciucuti din lana, confectionat din piele, cu blana pe dinauntru si se poarta neancheiat.

Laibarul, lecricul si guba confectionate din “panura”(tesatura) de lana alba, si tivite pe margine cu catifea neagra, sunt de o eleganta si o sobrietate aparte.

“Straita” tesuta in carouri sau “aleasa” in modele sofisticate , precum si “manecarile” tricotate din lana colorata , fac deasemenea parte din costumul barbatesc al morosanului.

Portul copiilor, in general este acelasi cu al adultilor.

Atat de multe as vrea sa-ti mai spun trecatorule, dar mi-e teama ca nu au vlaga cuvintele mele si de aceea te invit in Maramures negresit, daca vrei sa ai o vacanta de vis, iar la anul sa vii cu toti prietenii!!!

    

© 2005-2011 Mioval SRL
Promovare online - cazare